ŞCOALA DE VARĂ
GALAŢI 2008
METAFIZICĂ ŞI TEOLOGIE ÎNTRE ORIENT ŞI OCCIDENT
SFÂNTUL GRIGORIE PALAMA (1296-1359)
ŞI
IOHANNES DUNS SCOTUS (1266-1308)
Argument:
De regulă, istoriile filosofiei sau ale teologiei medievale tratează separat lumile bizantină şi latină, insistând mai ales asupra celei din urmă. Raporturile dintre cele două culturi, circulaţia textelor, conflictele sau moştenirea comună sunt aspecte care ocupă încă un spaţiu restrâns al cercetării medieviştilor. În acest sens, amintim pledoaria lui Alain de Libera pentru o istorie a simultaneităţii duratelor culturale în Evul mediu, în care lumile latină, bizantină, iudaică şi islamică să fie privite sub raportul interacţiunii lor care a dat configuraţia acestei perioade. 2008 reprezintă pentru tradiţia latină comemorarea a 700 de ani de la moartea franciscanului Johannes Duns Scotus (1265/6-1308), beatificat de Papa Ioan Paul II în 1993, iar pentru tradiţia răsăriteană împlinirea a 640 de ani de la canonizarea Sf. Grigorie Palama (1295-1359, canonizat în 1368), arhiepiscopul Tesalonicului. Deşi nu au fost contemporani prin opera lor, studierea lor în acelaşi cadru metodologic şi tematic – metafizică şi teologie între Orient şi Occident – poate permite observarea diferenţelor şi a compatibilităţilor filosofice şi teologice, pentru a avea o privire pertinentă asupra raporturilor istorice şi totodată asupra raporturilor posibile dintre tradiţiile de gândire pe care le ilustrează. Credem că o mai bună cunoaştere a fiecărui autor în parte, a operei şi a contextului său biografic, precum şi o reflecţie asupra unei posibile comparaţii tematice sunt cele mai adecvate mijloace de a asuma diferenţele, fără polemici inutile, şi de a avea o perspectivă sistematică, sincronă, asupra culturii filosofice şi teologice a Evului mediu latin şi bizantin.
GALAŢI 5-10 AUGUST 2008Programul seminariilor
MARŢI 5 AUGUST
10.30
Deschiderea Şcolii de vară ”Metafizică şi teologie între Orient şi Occident”
Invitaţi: P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos
Conf. Dr. Mianda Cioba
Conf. Dr. Alexander Baumgarten
Directorul Casei de Cultură a Studenţilor – Domnul Dir. Dinu Gându
Conferinţă
1. Problema limbajului la Iohannes Duns Scotus
Conf.Dr. Mianda Cioba
MIERCURI 6 AUGUST (Sinaxar 6 august – Schimbarea la Faţă)
17:00 – 19:30 Seminar Palama
Tema:
• Numele divine la Duns Scotus şi Sfântul Grigorie Palama
Dr. Bogdan Tătaru-Cazaban
JOI 7 AUGUST
10:30 - 13:30 Seminar Duns Scotus
Tema: Limbajul îngerilor
Dr. Bogdan Tătaru-Cazaban
17:00 – 19:30 Seminar Palama
Prelegeri:
• Creştinism şi Islam: confruntare sau dialog – cazul Manuel al II-lea Paleologul - Prof.Dr. Sergiu Tofan
• Apărarea isihasmului – complicitatea dintre teologie şi rugăciune
Drd. Andrei Găitănaru
VINERI 8 AUGUST
10:30 – 13:30 Seminar Palama
Prelegeri:
• Raţiune, limită şi experiere în concepţia sfântului Grigorie Palama şi unele dezvoltări moderne – Drd.Florin Caragiu
• Sfântul Grigorie Palama şi neoplatonismul – Dr. Ştefan Vianu
17:00 - 19:30 Seminar Duns Scotus
Prelegere:
• Duns Scotus la izvoarele fenomenologiei: lectura lui Heidegger
Prof.Dr. Sergiu Tofan
SÂMBĂTĂ 9 AUGUST
10:30 – 13:30 Seminar Duns Scotus
Tema:
• Toma din Aquino, comentator al tratatului De nominibus divinis,
Între transcendentalism şi realism absolut – Conf.Dr. Alexander Baumgarten
• Duns Scotus şi analogia entis – Drd. Florin Crîşmăreanu
17:00 – 19:30 Seminar Palama
Tema:
• Ortodoxie – erezie vs. teologie - filosofie – Drd. Gelu Sabău
• Concluzii
DUMINICĂ 10 AUGUST
Teme de seminar:
• Problema infinitului la Sf. Grigorie de Nyssa, Sf. Ioan Damaschin şi Duns Scotus
• Numele divine la Duns Scotus şi Sf. Grigorie Palama
• Receptarea corpusului areopagitic la Duns Scotus şi Sf. Grigorie Palama
• Definirea teologiei la Duns Scotus (ştiinţă practică) şi la Sf. Grigorie Palama
NICOLAUS CUSANUS - FILOZOFIE ŞI TEOLOGIE
Şcoala de vară
Sulina 2009
• ALEXANDER BAUMGARTEN
Principiul cerului. Eternitatea lumii si unitatea intelectului în filosofia secolului al XIII-lea, editura "Dacia", Cluj , 2002, 217 p.;
Intermediaritate si Ev Mediu. Studii de filosofie medievalã, ed. "Viata Crestinã", Cluj, 2002, 180 p.;
Sfântul Anselm si conceptul ierarhiei, cu o prefatã de Anton Adămut, ed. Polirom, colecţia "Seminar. Filozofie", Iaşi, 2003;
Şcoala ragazului, ed. Galaxia Gutenberg, Tg. Lapus, 2006;
• ADRIAN MURARU
Tema: Când lumea valahă îl întâlneşte pe Cusanus: amintiri despre alcătuirea unei ediţii bilingve
Lect. univ. dr. la Facultatea de Filozofie a Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi. Coordonator al colectiei "Traditia crestina" (Polirom). Domenii de interes: filosofia antica, literatura crestina veche.
• FLORIN CRÎŞMĂREANU
Tema: Nicolaus Cusanus şi analogia entis
• BOGDAN DUCA
Tema: Dialogul inter-religios și ecumenismul în gândirea lui Nicolaus Cusanus.
Câteva note de lectură şi comentarii.
• ANA PETRACHE
Tema: Epistemologia negativa şi imaginea universului la Cusanus
În istoria ştiinţei moștenirea ideilor lui Cusanus este reflectată în scrierile lui P. Duhem si A.Koyre. Plecand de la aici voi analiza modernitatea viziunii sale asupra universului, bazata pe o epistemologie negativă, ce preia modelul de gândire din teologia negativă.
• MACI DANIELA
Tema: Revelaţie şi raţiune
Prelegerea încercă să urmărescă perspectivele din care e privită problema morţii în gândirea medievală şi modernă. Pentru omul medieval sufletul e nemuritor, aceasta perspectiva fundamentindu-se pe concepţia unui univers unitar, ierarhic și organizat. Pentru omul modern, universul se descomupune sub presiunea gândirii ştiinţifice, iar sufletul se obiectiveaza pină la a-şi pierde orice referire la transcendent.
• MIHAI MACI
Tema: Vocaţie şi politică în Evul Mediu şi Modernitate
• ANDREI GĂITĂNARU
Tema: Pacea credinţei şi ierarhia divină
• CRISTI CIOCAN
Tema: Heidegger şi fenomenologia vieţii religioase
• MARILENA VLAD
Tema: Geneza sintagmei ”dincolo de fiinţă” în neoplatonism
• CHRISTIAN FERENCZ-FLATZ
Tema: Noica la film
• ALEXANDRU ANGHEL
Traducător din greacă veche, redactor la Editura Herald,
• CĂTĂLIN BUCIUMEANU
Tema: Văzut şi nevăzut la Nicolaus Cusanus. De visione Dei în Mistica Occidentală
Deschiderea Şcolii de vară ”Metafizică şi teologie între Orient şi Occident”
Invitaţi: P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos
Conf. Dr. Mianda Cioba
Conf. Dr. Alexander Baumgarten
Directorul Casei de Cultură a Studenţilor – Domnul Dir. Dinu Gându
Conferinţă
1. Problema limbajului la Iohannes Duns Scotus
Conf.Dr. Mianda Cioba
MIERCURI 6 AUGUST (Sinaxar 6 august – Schimbarea la Faţă)
17:00 – 19:30 Seminar Palama
Tema:
• Numele divine la Duns Scotus şi Sfântul Grigorie Palama
Dr. Bogdan Tătaru-Cazaban
JOI 7 AUGUST
10:30 - 13:30 Seminar Duns Scotus
Tema: Limbajul îngerilor
Dr. Bogdan Tătaru-Cazaban
17:00 – 19:30 Seminar Palama
Prelegeri:
• Creştinism şi Islam: confruntare sau dialog – cazul Manuel al II-lea Paleologul - Prof.Dr. Sergiu Tofan
• Apărarea isihasmului – complicitatea dintre teologie şi rugăciune
Drd. Andrei Găitănaru
VINERI 8 AUGUST
10:30 – 13:30 Seminar Palama
Prelegeri:
• Raţiune, limită şi experiere în concepţia sfântului Grigorie Palama şi unele dezvoltări moderne – Drd.Florin Caragiu
• Sfântul Grigorie Palama şi neoplatonismul – Dr. Ştefan Vianu
17:00 - 19:30 Seminar Duns Scotus
Prelegere:
• Duns Scotus la izvoarele fenomenologiei: lectura lui Heidegger
Prof.Dr. Sergiu Tofan
SÂMBĂTĂ 9 AUGUST
10:30 – 13:30 Seminar Duns Scotus
Tema:
• Toma din Aquino, comentator al tratatului De nominibus divinis,
Între transcendentalism şi realism absolut – Conf.Dr. Alexander Baumgarten
• Duns Scotus şi analogia entis – Drd. Florin Crîşmăreanu
17:00 – 19:30 Seminar Palama
Tema:
• Ortodoxie – erezie vs. teologie - filosofie – Drd. Gelu Sabău
• Concluzii
DUMINICĂ 10 AUGUST
Teme de seminar:
• Problema infinitului la Sf. Grigorie de Nyssa, Sf. Ioan Damaschin şi Duns Scotus
• Numele divine la Duns Scotus şi Sf. Grigorie Palama
• Receptarea corpusului areopagitic la Duns Scotus şi Sf. Grigorie Palama
• Definirea teologiei la Duns Scotus (ştiinţă practică) şi la Sf. Grigorie Palama
NICOLAUS CUSANUS - FILOZOFIE ŞI TEOLOGIE
Şcoala de vară
Sulina 2009
• ALEXANDER BAUMGARTEN
Principiul cerului. Eternitatea lumii si unitatea intelectului în filosofia secolului al XIII-lea, editura "Dacia", Cluj , 2002, 217 p.;
Intermediaritate si Ev Mediu. Studii de filosofie medievalã, ed. "Viata Crestinã", Cluj, 2002, 180 p.;
Sfântul Anselm si conceptul ierarhiei, cu o prefatã de Anton Adămut, ed. Polirom, colecţia "Seminar. Filozofie", Iaşi, 2003;
Şcoala ragazului, ed. Galaxia Gutenberg, Tg. Lapus, 2006;
• ADRIAN MURARU
Tema: Când lumea valahă îl întâlneşte pe Cusanus: amintiri despre alcătuirea unei ediţii bilingve
Lect. univ. dr. la Facultatea de Filozofie a Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi. Coordonator al colectiei "Traditia crestina" (Polirom). Domenii de interes: filosofia antica, literatura crestina veche.
• FLORIN CRÎŞMĂREANU
Tema: Nicolaus Cusanus şi analogia entis
De docta ignorantia poate fi considerată într-un anume sens o "teorie" a cunoaşterii, iar posibilitatea cunoaşterii rezidă în proporţia dintre finit şi infinit, dintre cunoscut şi necunoscut. Or, N. Cusanus spune în mai multe rânduri că: infiniti ad finitum proportionem non esse (DI I, 1; DI I, 3; I, 12; II, 2).
Dacă analogia (proporţia) între finit şi infinit nu funcţionează în textele cusaniene, care este soluţia cardinalului ? Simpla recunoaştere a incognoscibilităţii fiinţei divine nu este o soluţie. Agnosticismul nu este un răspuns.
Postulatul fundamental al tratatului pare a fi coincidenţa maximului cu minimul absolut: Maximul absolut şi contras în acelaşi timp, adică Iisus cel pururi binecuvântat (DI III, Prolog). Acel unic maxim absolut, incomunicabil, insondabil din cartea I (DI III, 1), este făcut cunoscut prin Iisus Hristos: Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut (Coloseni 1, 15). În definitiv, Cardinalus Teutonicus ne spune că orice altă mijlocire decât cea a lui Hristos este falsă şi înşelătoare (DI III, 11)
• BOGDAN DUCA
Tema: Dialogul inter-religios și ecumenismul în gândirea lui Nicolaus Cusanus.
Câteva note de lectură şi comentarii.
Voi incerca sa prezint viziunea lui Nicolaus Cusanus asupra dialogului inter-religios și a ecumenismului, aşa cum apare ea in cartea Pacea între religii, aşezând-o în contextul teologic catolic ca și în cel istoric.
Teolog, politolog. Pregateste o teza de doctorat asupra influentelor marxiste din doctrina sociala a Bisericii Catolice de dupa conciliul Vatican II, la Universitatea Bucuresti. Membru al Centrului de Studii "Constantin Noica" şi al Asociatiei Teologilor Catolici din Romania.
• ANA PETRACHE
Tema: Epistemologia negativa şi imaginea universului la Cusanus
În istoria ştiinţei moștenirea ideilor lui Cusanus este reflectată în scrierile lui P. Duhem si A.Koyre. Plecand de la aici voi analiza modernitatea viziunii sale asupra universului, bazata pe o epistemologie negativă, ce preia modelul de gândire din teologia negativă.
• MACI DANIELA
Tema: Revelaţie şi raţiune
Prelegerea încercă să urmărescă perspectivele din care e privită problema morţii în gândirea medievală şi modernă. Pentru omul medieval sufletul e nemuritor, aceasta perspectiva fundamentindu-se pe concepţia unui univers unitar, ierarhic și organizat. Pentru omul modern, universul se descomupune sub presiunea gândirii ştiinţifice, iar sufletul se obiectiveaza pină la a-şi pierde orice referire la transcendent.
• MIHAI MACI
Tema: Vocaţie şi politică în Evul Mediu şi Modernitate
Aș dori să prezint concepţia sociologului belgian Leo Moulin despre mecanismul electiv din interiorul ordinelor monahale occidentale. Acesta se fundamentează în antropologia creştină - pentru care omul e o fiinţă failibilă - şi e menit, printr-un complex sistem de contraponderi și verificari, a-i ajuta şi consilia pe cei care au răspunderi în lumea monastică. De la Magna Charta până la Revoluţia Franceză, sistemul electiv monastic difuzează în lumea laică, devenind o componentă definitorie a modernităţii.
• ANDREI GĂITĂNARU
Tema: Pacea credinţei şi ierarhia divină
Principalul scop al conferinței propuse este acela de a determina, plecând de la "De pace fidei" a lui Nicolaus Cusanus, modul în care pacea și uniunea dintre credincioşi nu exclud diferenţele ierarhice - de rang, cunoaştere şi putere de receptare a revelaţiei divine - dintre cei angajaţi pe cale ascensiunii către Dumnezeu. Secundar, voi încerca să determinăm modul în care buna înțelegere a raportului dintre pacea credinţei şi ierarhia credincioşilor poate oferi condiţiile de posibilitate ale unei înţelegeri legitime a ecumenismului.
• CRISTI CIOCAN
Tema: Heidegger şi fenomenologia vieţii religioase
(n. 1974), doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti (2006) şi al Universităţii Paris IV Sorbonne (2009), preşedintele Societăţii Române de Fenomenologie, redactor-şef al revistei Studia Phaenomenologica, secretar al Centrului de Studii Fenomenologice (Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti). Cărţi publicate: Moribundus sum: Heidegger şi problema morţii, Humanitas, 2007; Levinas Concordance, Springer, 2005 (in colaborare cu Georges Hansel). Articole (selecţie): „The Question of the Living Body in Heidegger’s Analytic of Dasein”, Research in Phenomenology 38 (2008), nr. 1, p. 72-89; „Qu’est-ce qu’un Existenzial?”, Heidegger Studies, vol. 25 (2009), p. 191-216; „Heidegger, la mort et la totalité”, Revue philosophique de la France et de l'étranger, vol. 134 (2009), nr. 2, 291-309; „Embodiment in the Early Writings of Emmanuel Levinas”, Levinas Studies. An Annual Review vol. 4 (2009), p. 1-20; „Le problème de la mort dans les Beiträge zur Philosophie (1936-1939)”, Revue Philosophique de Louvain vol. 108 (2010) (în curs de apariţie); „Heidegger and the Problem of Boredom”, Journal of the British Society for Phenomenology, vol. 40/41 (2009/2010).
• MARILENA VLAD
Tema: Geneza sintagmei ”dincolo de fiinţă” în neoplatonism
(n. 1977), doctor al Universităţii din Bucureşti (cu teza „Neoplatonismul ca aporetică”) şi doctorandă la École Pratique des Hautes Études (cu o teză despre filozofia lui Damascius). Publicaţii: Marilena Vlad, Adrian Sandu (ed.), Memoria filozofilor: de la Platon la Derrida, Zetabooks, Bucureşti, 2007; „De principiis: de l’aporétique de l’Un à l’aporétique de l’Ineffable”, în Cèra. Revue d’études anciennes et médiévales, 2, 2004; „De l’unité de l’intellect à l’un absolu: Plotin critique d’Aristote”, în Cèra. Revue d’études anciennes et médiévales, 5, 2007. Traduceri din greaca veche: Damascius, Tratatul despre primele principii, vol. I, Humanitas, 2006; Plotin, Tratatul III, 2 [47] Despre providenţă I, IRI, 2005, pp. 36-73; Plotin, Tratatul V, 7 [18] Dacă există idei ale individualelor, IRI, 2005, pp. 590-595; Plotin, Tratatul V, 8 [31] Despre frumosul inteligibil, IRI, 2005, pp. 596-621; Plotin, Tratatul VI, 1 [42] Despre genurile fiinţei I, IRI, 2007; Plotin, Tratatul VI, 2 [43] Despre genurile fiinţei II, IRI, 2007.
• CHRISTIAN FERENCZ-FLATZ
Tema: Noica la film
S-a născut la 03 august 1981 în Braşov. A obţinut titlul de doctor al Facultăţii de Filozofie, Universitatea Bucureşti, cu teza Situaţie şi relevanţă. Deconstrucţia conceptului de valoare la Martin Heidegger. A publicat articole şi studii în: Idei in dialog, Saeculum, Revista de filosofie, Studia Phaenomenologica. Este membru al Societăţii Române de Fenomenologie şi autor al unor traduceri din Martin Heidegger şi Edmund Husserl, apărute la editura Humanitas. În anul 2008 a obţinut o bursă de cercetare a Colegiului Noua Europă cu proiectul „Husserl şi cinematograful”.
• ALEXANDRU ANGHEL
Traducător din greacă veche, redactor la Editura Herald,
• CĂTĂLIN BUCIUMEANU
Tema: Văzut şi nevăzut la Nicolaus Cusanus. De visione Dei în Mistica Occidentală
Unul din efectele majore ale căderii, pentru Adam şi de acum înainte, pentru orice om, este vederea Feţei lui Dumnezeu. Ne dăm ușor seama de amploarea acestei consecințe încă din Exodul 33:19 unde Dumnezeu îi spune lui Moise: “Eu voi trece pe dinaintea ta toată slava Mea, voi rosti numele lui Iahve înaintea ta și pe cel ce va fi miluit îl voi milui şi cine va fi vrednic de îndurare, de acela mă voi îndura”. Apoi adăugă: “Faţa Mea nu vei putea s-o vezi, că nu poate vedea omul faţa Mea şi să trăiască”, după ce, mai înainte, în Geneză, Iacob numeşte locul în care s-a luptat cu îngerul Domnului – Peniel – adică faţa lui Dumnezeu, căci şi-a zis: Am văzut pe Dumnezeu în faţă şi mîntuit a fost sufletul meu!. Sau Isaia cap.6:1 – Am văzut pe Domnul stând pe un scaun înalt şi măreţ şi poalele hainelor Lui umpleau templul. Iar mai tărziu 45:15 Isaia proclamă: Cu adevărat Tu eşti Dumnezeu ascuns, Dumnezeul lui Israel Cel izbăvitor! Deşi pasajele biblice sunt contradictorii – nu știi dacă şi cînd poate fi văzut Dumnezeu, dacă se poate sau nu în această viaţă, iar dacă poate fi văzut în această viaţă, cum să interpretăm ori să înţelegem ceea ce vedem!?
